Primăriile Sectoarelor 1 și 6 vor colabora pentru amenajarea și modernizarea zonelor Giulești și Giulești Sârbi din Capitală. În prezent aceste zone încă au specific rural, cu multe locuinţe, dar fără elemente ce ţin de zona urbană, cum ar fi farmacii, magazine mari, trotuare, coşuri de gunoi, străzi asfaltate în totalitate.
Zonele Giulești și Giuleşti – Sârbi sunt delimitate de: CAP Chiajna, Liniile de cale ferată -N, Calea Giuleşti, Mănăstirea Giuleşti, Groapa de gunoi Rudeni şi Râul Dâmboviţa-S.
Zona din sectorul 1 este, în mare parte, neasfaltată. În prezent se lucrează la extinderea reţelei de apă și canalizare. Comerţul se realizează prin mici magazine de cartier, unde încă se vinde “pe caiet”. O altă problemă cu care se confruntă marea majoritate a rezidenților acestor zone, este și lipsa actelor de domiciliu. Vânzările s-au făcut de-a lungul timpului, doar cu chitanţe de mână.
Având o singură intrare (dinspre Giuleşti), cartierul Giulești Sârbi nu este o zonă de tranzit. Acest fapt duce la izolarea comunităţii respective, fapt ce face ca zona să nu fie atractivă pentru investitori. Pe cale de consecință, rezidenții se confruntă cu o lipsă acută a locurilor de muncă şi cu imposibilitatea asigurării unui trai decent pentru familiile numeroase din care fac parte.
Giuleşti – Sârbi este un cartier sărac, izolat și populat în principal de oameni fără studii, marginalizați social și care ar putea lucra doar ca muncitori necalificaţi. Momentan, aceşti oameni sunt asistaţi şi ajutaţi în cea mai mare parte, doar de O.N.G.-uri şi asociaţii. Zona nu este inclusă în reţeaua de infrastructură socială a oraşului. Copiii nu dispun de spaţii de joacă, de grădiniţe și creşe suficiente, centre culturale şi de cluburi. În absenţa posibilităţilor desfăşurării unor activităţi educative extra şcolare, tinerii pot fi uşor atraşi spre activităţi infracţionale. Zonele de risc sunt reprezentate de familiile sărace, care nu se implică în educaţia copiilor. Din cauza sărăciei, a lipsei de educație și a unei alternative sănătoase de câştigare a unui trai decent, infracţionalitatea din zonă este ridicată. Nu au nici capacitatea financiară de a amenaja casele, astfel încât să ofere un mediu propice creşterii și educării copiilor. Din nou, din cauza lipsei actelor, nu pot beneficia de ajutoare sociale de la primărie. S-a evidențiat, atât necesitatea construirii unor locuinţe sociale, cât și utilitatea înființării unui Centru cultural/social/educativ în Giuleşti-Sârbi, care să poată găzdui activităţi, cum ar fi: after-school pentru şcolari și bibliotecă, cluburi de teatru, lectură, dansuri și activități sportive, club profesional pentru însușirea unor meserii și calificări, cantină socială disponibilă, atât copiilor săraci, cât şi locuitorilor nevoiaşi, consiliere pentru femei şi de planificare familial, consiliere psihologică şi punct de colectare/distribuire de materiale sanitare, consumatorilor de droguri, consilierea victimelor violenței în familie.
O altă cerință majoră a zonelor Giulești și Giulești Sârbi este și necesitatea identificării, cadastrării şi cartografierii în sistem GIS, fiind absolut necesară intervenţia la nivel de dezvoltare urbană, de tip sistematizator şi de regenerare urbană, care să preceadă o serie de investiţii din partea administraţiilor, dar şi din partea mediului privat,cum ar fi: proiecte de urbanism, investiţii cu finanţări europene în lucrări de infrastructură, utilităţi, locuinţe sociale, etc.
Numai astfel vor putea fi identificate terenuri pe care primăria să le ceară în administraţie pentru a demara proiecte și se vor putea rezolva mai uşor problemele referitoare la: actele de proprietate şi înscriere în cartea funciară a locuitorilor, impozitarea imobilelor, asfaltare, iluminat stradal, rețea de canalizare. La această dată nu sunt încă actualizate toate datele cu structura ocupațională a populației rezidente din cartierele menționateși nu suntem în măsură nici să identificam terenurile aflate în proprietatea sau administrarea celor două primării, în care ar putea fi amenajate creşe, grădiniţe şi şcoli, locuințe sociale, centre culturale de cartier şi baze sportive gratuite.
Citiți și:
Ansamblu cu blocuri de inaltime medie, langa padurea Baneasa
Cititi revista ARENA Constructiilor nr.5/iul-aug 2018
Poza e din Ferentari (quick google search), unde chiar ar fi nevoie de investitii pe bune in reabilitare si programe sociale. Dar hei, cine pune piciorul in Ferentari, nu? Revenind la Giulesti, e posibil ca acest articol sa fi fost scris fara o documentare la fata locului? In afara de poza sus mentionata, situatia descrisa pare mai degraba outdated (10 ani cel putin de cand au fost asfaltate drumurile).