Eu sunt obișnuit să coordonez multiple birouri. De când am început ca arhitect am lucrat pe proiecte internaționale în Paris, Londra, Singapore și am văzut cât de important era să ai prezență în piețe diferite.
Cum a luat naștere biroul de arhitectură Lauster și Radu?
În anul 2001 am participat la o competiție internațională pentru UN mai precis sediul central UNECA (UN Economic Council for Africa ) situat în Addis Ababa . Era un proiect destul de important ca prestigiu și anvergură pentru firma noastră .
Mereu am vrut să deschidem un birou de arhitectură în România și am folosit UNECA drept punct de lansare a biroului. A fost o decizie foarte bună pentru că în acel moment am putut atrage mult talent local și împreună cu biroul din NY am creat o echipă omogenă care lucra armonios. Dupa o perioadă cele două birouri colaborau pe proiecte din România , SUA și Africa .
Care au fost principalele motive pentru a deschide un birou și in Romania?
Au fost două motive , unul emoțional, dorința mea de a reveni în Romania și de a lucra pe proiecte în țară și al doilea , cu boomul economic și numărul mare de tineri arhitecți talentați, făcea sens să deschidem un birou local. O parte din tinerii arhitecți români i-am și transferat la biroul din NY unde au lucrat foarte mulți ani cu noi.
Care este până în prezent proiectul reprezentativ?
E foarte greu de spus care este cel mai reprezentativ pentru firma noastră . În SUA aș spune că cel mai important a fost Capital Master Plan pentru UN un proiect complex din punct de vedere al programului, mărimii și termenelor foarte strânse pentru predări și construcție. Pentru mine personal este și proiectul Le Grand Louvre la care am lucrat 3,5 ani în NY și la Paris. În România avem două proiecte de birouri care au un design, după părerea mea, foarte elegant Ștefan cel Mare Building (care a luat premiul în cadrul The American Architecture Prize 2017/ Architectural Design / Categoria Commercial Architecure) și Centrul de Afaceri Pitești. Un proiect foarte iubit de mine, care nu a fost realizat, este Muzeul Brâncuși din Târgu Jiu. O poveste trista.
Ce vă diferențiază de alte birouri de arhitectură?
E foarte greu de răspuns la întrebarea aceasta pentru Gil nu cunosc în amanunt cum sunt celelalte birouri de arhitectură. Vă pot spune care sunt factorii principali în ideologia biroului nostru. Relația cu clientul este foarte importantă. Încercăm să ințelegem foarte bine dorințele clientului pentru a putea prin design să realizăm proiectul ideal pentru ei. De asemenea luăm foarte în serios bugetul și termenele de predare la proiectele la care lucrăm. Din punct de vedere arhitectural vrem ca proiectele să aibă un design de calitate indiferent de bugetul alocat. Câteodată este chiar mai interesant să realizezi o clădire impresionantă cu un buget redus. Deci pot spune că suntem un birou de arhitectură „client oriented” motiv pentru care cred că am și avut mulți clienți cu multiple proiecte.
Povestiți ceva despre proiectele cu cei de la Organizația Națiunilor Unite
Noi lucrăm pentru ONU de peste 13 ani o varietate mare de proiecte și am avut diferite roluri de la arhitectură , inginerie , interior design și project management. Colaborarea noastră a început acum mulți ani cu câștigarea concursului pentru UNECA după care au urmat proiecte pentru South Sudan și Kenya. De asemenea , în ultimii 10 ani am avut ceea ce se numește „on call contract” unde tot ceea ce face ONU în NY de la interioare și construcții noi sunt făcute de biroul nostru. Cea mai mare lucrare a fost de peste 20 de etaje în Secretariat Building unde am implementat noul design și standard de „flexible space”.
Cum vi se pare interacțiunea client-arhitect din România, raportată și la experiența din SUA?
Este o întrebare interesantă. Experiența mea cu majoritatea clienților din România a fost foarte pozitivă. Majoritatea clienților noștri s-au dovedit a fi oameni interesați într-un produs arhitectural de calitate. Atâta timp cât putem garanta un buget dorit de clienți ei ne-au lasat deplină Iibertate creativă care este un factor foarte important pentru noi. În SUA clienții sunt mult mai orientați pe buget și munca de convingere pentru a investi într-un design de calitate poate fi destul de dificilă câteodată . Asta se întamplă preponderent în cazul antreprenorilor, cu clienții instituționali este mai ușor , ei fiind mai înclinați către un nivel de design elevat.
Care sunt avantajele și dezavantajele de a coordona două birouri?
Eu văd doar avantaje. Birourile sunt la șapte ore diferență de fus orar ceea ce este ideal pentru a lucra virtual cel puțin 14 ore pe zi. Un alt avantaj este schimbul de idei și puterea de producție care este dublată. Sper ca în scurt timp să mărim numărul de angajați în România . La un moment dat aveam trei birouri: NY, București și Dresden. Eu sunt obișnuit să coordonez multiple birouri. De când am început ca arhitect am lucrat pe proiecte internaționale în Paris, Londra , Singapore și am văzut cât de important era să ai prezența în piețe diferite.
Cum se desfășoară procesul de autorizare a proiectelor în SUA și care e diferența față de România?
Ha! Asta este o poveste lungă. Pentru cineva care lucrează și în afara României, ideea de a aștepta până la 2 ani pentru un permis de construire este de necrezut. Numărul imens de avize , aprobări și certificate ce trebuie obținute -și nu toate odată- adaugă luni de zile până la începerea unui proiect. Mă gândesc cum investitorii au curajul să aloce capital în construcții dacă îți ia până la 4 sau 5 ani să construiești un proiect. În plus, pentru a complica lucrurile , se mai adaugă și CU, PUZ, PUD care în sine sunt anacronisme urbanistice. În New York aceste documente se depun toate la Departamentul Clădirilor și într-o perioadă de maxim 2 luni primești un răspuns. Singurele avize separate sunt de la demolări, metrou și utilități. În principiu aceștia îți dau un răspuns în maxim o luna . Ideea de a face planuri de urbanism zonal este chiar descurajată în New York. Vrei să construiești , respecți regulamentul de urbanism stabilit de oraș .
Ca fiecare arhitect bănuiesc că aveți un proiect mult visat. Care este acela?
Este proiectul care are buget nelimitat, cientul ideal și deplină Iibertate de creație. Bănuiesc că toți arhitecții onești au același vis ca al meu. Am avut norocul să am doua din trei de cele mai multe ori.