Noua metodologie pentru analiza cost-beneficiu a investitiilor in infrastructura de apa

Pentru prima oară, regulile de bază privind desfășurarea analizelor cost-beneficiu sunt incluse în legislația secundară și sunt obligatorii pentru toți beneficiarii proiectelor majore de investiții finanțate din fonduri publice. Comisia Europeană a furnizat pentru perioada de programare 2014 – 2020 cadrul metodologic general de efectuare a analizei cost-beneficiu.

Legislația actuală prevede că înainte de aprobarea unui proiect major, autoritatea de management trebuie să se asigure că este disponibilă o analiză a raportului cost-beneficiu, inclusiv o analiză economică și financiară și o evaluare a riscurilor.

Toate investițiile din sectorul de alimentare cu apă și de canalizare, finanțate prin fonduri publice, necesită pregătirea unei analize cost- beneficiu. Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă a fost aprobată recent (document atasat).

Actuala metodologie pune bazele unui cadru privind chestiunile-cheie de importanță practică, relevante pentru România în noua perspectivă de finanțare. Principala abordare a analizei cost-beneficiu, incluzând analiza economică (de exemplu, RIRE) și financiară (de exemplu, deficitul de finanțare), nu a suferit modificări substanțiale și reprezintă în mare parte o continuare a celei aplicate în perioada 2007 – 2013.

Cu toate acestea, anumite chestiuni sunt elaborate mai clar (de exemplu, nevoia de a obține tariful de recuperare integrală a costurilor), anumiți parametri au fost schimbați (de exemplu, noile rate de actualizare recomandate), iar anumite cerințe pentru unele analize au fost modificate (de exemplu, nevoia mai explicită pentru o analiză calitativă de risc mai detaliată).

Analiza cost-beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socioeconomic (în termeni de costuri și beneficii) aferent implementării anumitor acțiuni de politică sau proiecte.

Impactul trebuie evaluat în raport cu obiectivele predeterminate, analiza fiind în general efectuată din punctul de vedere al societății per ansamblu.

Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, solicită analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic (e) propus (e), care include printre altele:

a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință;
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției;
c) analiza financiară; inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară;
d) analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate;
e) analiza de senzitivitate;
f) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

Metodologia