Nu cu foarte mult timp în urmă, infrastructura era mândria Statelor Unite ale Americii – autostrăzile suspendate care străbat un continent în toate direcţiile, podurile superbe, aeroporturile moderne din orice oraş american, porturile imense, baraje şi diguri, conducte petroliere.
Nu cu foarte mult timp în urmă, infrastructura era mândria Statelor Unite ale Americii – autostrăzile suspendate care străbat un continent în toate direcţiile, podurile superbe, aeroporturile moderne din orice oraş american, porturile imense, baraje şi diguri, conducte petroliere.
Situaţia nu mai stă deloc aşa în 2016: podurile şi autostrăzile sunt vizibil deteriorate, aeroporturile sunt învechite, majoritatea porturilor sunt în pericol să devină istorie, iar digurile care protejează multe oraşe pot ceda la orice furtună mai puternică.
Problema infrastructurii este un subiect care m-a interesat încă de când am venit aici în New York în 2000. În timpul celor cinci ani petrecuti la New York University am studiat degradarea structurilor civile, mai ales a şoselelor şi podurilor, şi am dezvoltat o serie de senzori pentru detectarea de compuşi chimici care favorizează coroziunea.
In acelaşi timp am studiat şi implicaţiile financiare ale unor astfel de lucrări de construcţii de mare anvergură; în 2014 am deschis un parteneriat numit DIF USA care se ocupă cu auditul specializat pe proiecte mari de construcţii şi reabilitări.
ÎIn urma cu câteva luni am fost angajaţi de autoritatea locală de transport în comun Metropolitan Transit Authority pentru un audit pe proiectul East Side Access care include reabilitarea unor tuneluri pentru Long Island Railroad, extinderea lor şi construirea unei noi gări excavate sub celebra Grand Central Station.
Infrastructura newyorkeză, din nefericire, este una dintre cele mai vechi şi mai deteriorate din ţară şi, deşi se lucrează aproape continuu la reabilitarea ei, pare să fie o muncă fără sfârşit.
Situaţia din New York este reprezentativă pentru starea de deteriorare a infrastructurii americane în general.
Societatea Americană a Inginerilor Civili (ASCE-American Society of Civil Engineers) publică o dată la 4 ani un raport despre starea infrastructurii şi acordă note (de la A la F) pentru 16 categorii de infrastructură.
Media generală pentru cele 16 elemente ale infrastructurii în ultimul raport publicat în 2013 a fost D+, un fel de nota 5-6 în sistemul românesc.
ASCE a calculat şi valoarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii americane şi a ajuns la o valoare ameţitoare: 3,6 trilioane dolari (3600 de miliarde) trebuie investiţi până în 2020; costul ar putea ajunge la 3,9 trilioane în 2025.
Ca o comparaţie, produsul intern brut al României în 2014 a fost aproape 172 de miliarde de dolari, deci ar fi nevoie de tot produsul intern brut al României pe 21 de ani pentru a remedia deteriorata infrastructură americană.
Congresul American a aprobat de curând un fond de 305 miliarde de dolari alocat pentru poduri, drumuri şi căi ferate. Nu este o sumă suficientă, dar este un început.
Să luăm de exemplu situaţia podurilor, pentru că, deşi nu este neapărat mai rea decât a celorlalte elemente de infrastructură, poate avea un impact semnificativ şi imediat.
Pe 1 august 2007, podul 9340 de pe şoseaua Interstate I-35W în apropiere de Minneapolis, statul Minnesota s-a prăbuşit de la o înălţime de aproape 40 de metri în fluviul Mississippi. Pe pod se aflau în acel moment 111 vehicule, precum şi o echipă de constructori care lucrau la renovarea unei porţiuni a podului. 13 persoane au decedat şi 145 au fost internate cu răni grave.
Podul, pe structură metalică de rezistenţă, fusese inaugurat în 1967 şi fusese clasificat cu deficienţe de structură în 1990, şi din nou în 2005, cu menţiunea că trebuie înlocuit.
Vârsta medie a podurilor din SUA este de 43 de ani, iar în marea lor majoritate au fost proiectate pentru o durată de viaţă de 50 de ani, în condiţiile traficului de atunci, mult mai scăzut decât cel din prezent. Aproape 67 de mii de poduri dintre cele aproape 270 de mii de poduri din SUA au fost declarate deficiente structural, adică în stare avansată de deteriorare. Aceste poduri trebuie inspectate în fiecare an, din cauza faptului că elemente vitale ale structurii sunt deteriorate şi în pericol să cedeze în orice moment.
7980 dintre aceste poduri deficiente structural sunt clasificate “failure-critical”, adică în caz că un singur element de structură cedează, podul se va prăbuşi.
Accidentul din Minnesota a avut loc pe un astfel de pod.
Bineînţeles că după catastrofă au fost găsite fonduri pentru construcţia unui nou pod, care a fost inaugurat la un an după accident, însă problema rămâne şi realitatea este că multe dintre podurile americane sunt trecute zilnic de milioane de călători cu riscul vieţii.
Problema este lipsa fondurilor alocate pentru reparaţii de infrastructură. Interesant este că fondurile există în marea majoritate a statelor americane, însă decizia politică pare să lipsească.
O explicaţie ar fi faptul ca aleşii locali preferă să dirijeze fondurile pentru lucrări de scurtă durată care să poată fi terminate în timpul mandatelor lor şi să nu poată fi folosite în scop electoral de cei care vin după ei. În plus, orice astfel de lucrare dă peste cap traficul în zonă luni sau chiar ani, şi duce la nemulţumirea localnicilor, aşa că devine o propunere riscantă din punct de vedere politic.
Starea infrastructurii este un subiect fierbinte în campania pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie şi candidaţii ambelor partide par să fie de acord că ceva trebuie făcut, însă nu este clar de unde vin fondurile (la nivel federal, statal, local) şi ce proiecte trebuie să fie tratate prioritar.
Guvernul federal poate face destul de puţine în această privinţă, majoritatea fondurilor trebuie alocată la nivel de stat şi poate că ar fi bine să aibă loc o discuţie serioasă despre includerea investitorilor privaţi în această ecuaţie, dacă mai există doritori să investească în astfel de proiecte. Ar fi foarte multe de făcut, deocamdată America a reuşit măcar să facă primul pas spre rezolvarea problemei infrastructurii, anume să recunoască faptul că are o problemă. Ce va fi de aici încolo vom vedea. n
* * *
Surse:
ASCE 2013 Report Card for America’s Infrastructure http://www.infrastructurereportcard.org/executive-summary/)
Failure to Act, Closing the Investment Gap for America’s Economic Future, prepared by the Economic Development Research Group for the American Society of Civil Engineers, 2016 (http://www.asce.org/failuretoact/ )
As Roads Crumble, Infrastructure Spending Hits a 30-year Low http://www.thefiscaltimes.com/2016/02/25/Roads-Crumble-Infrastructure-Spending-Hits-30-Year-Low
US Infrastructure Needs a New Approach (http://www.barrons.com/articles/u-s-infrastructure-needs-a-new-approach-1458970105
I-35 W Mississipi River Bridge, Wikipedia article (https://en.wikipedia.org/wiki/I-35W_Mississippi_River_bridge )