Încurajarea investiţiilor “verzi” în clădiri se va concretiza în acest an prin lansarea a două programe de finanţare la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Fondului pentru Mediu.
Cele două programe de investiţii cumulează un buget de aproximativ 150 milioane de lei (circa 33,5 milioane de euro). Aceste programe se înscriu în prioritatea Ministerului de facilitare a tranziţiei către “economia verde”.
Doamna Cristiana Paşca-Palmer, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, ne-a precizat: “Una dintre priorităţile mele pe perioada acestui mandat este reprezentată de realizarea unor primi paşi pentru impulsionarea tranziţiei României la economia verde. De altfel, acest obiectiv se regăseşte în planul de măsuri, pe care l-am dezvoltat la MMAP, lansat la începutul anului, şi care defineşte viziunea noastră pentru acest mandat”.
Unul dintre principalele sectoare pe care se bazează economia „verde” este cel referitor la utilizarea energiilor regenerabile şi sectorul clădirilor “verzi”.
În întâmpinarea nevoilor din acest sector, MMAP propune două programe aplicate: reluarea Programului “Casa Verde” după o pauză de 5 ani şi completarea acestuia cu un program în premieră în România – “Casa Verde PLUS”.
“Intenţionăm ca ambele programe să fie lansate până la finele lunii mai, pentru ca populaţia să se poată bucura de avantajele fiecăruia în parte”, anunţă doamna Paşca – Palmer.
Suma alocată Programului „Casa Verde” pentru anul 2016 este de peste 95 de milioane de lei. De această finanţare vor putea beneficia aproximativ 20.000 de solicitanţi, estimează ministrul mediului.
Filosofia din anul 2011 a Programului “Casa Verde” va fi păstrată, astfel încât instrumentul va finanţa achiziţia de sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă (de exemplu panouri solare, pompe de căldură etc).
Finanţarea acestor sisteme pentru fiecare aplicant în parte poate ajunge până la 90% din costul total al investiţiei, iar decontarea sumelor se va efectua prin Administraţia Fondului pentru Mediu.
“Ne dorim să încurajăm populaţia să folosească sisteme verzi în propriile locuinţe. Cred că sectorul energiilor regenerabile din ţara noastră va atinge o nouă dimensiune doar atunci când şi consumatorii casnici din România vor deveni din consumatori – producători, înlocuind sistemele clasice de energie cu cele regenerabile”, adaugă doamna Paşca-Palmer.
Toate dosarele depuse în sesiunea anterioară (2011) a programului Casa Verde au fost analizate. Durata de implementare a acestora expiră, conform contractelor, în octombrie 2016.
Programul Casa Verde PLUS va lărgi sfera investiţiilor “verzi” în clădiri
În premieră, în acest an Ministerul Mediului va lansa un nou program în completarea „Casa Verde”. Acesta se va numi „Casa Verde PLUS” şi va finanţa şi alte tipuri de investiţii pe lângă cele vizând sistemele de încălzire care utilizează energie regenerabilă. “Am plecat de la ideea că o casă cu adevărat «verde» nu se poate referi doar la sisteme de încălzire, ci la un concept integrat cu adevărat ecologic”, argumentează doamna Paşca-Palmer.
Astfel, „Casa Verde PLUS” poate finanţa şi investiţiile în materiale termoizolante ecologice (cânepă, lâna, vată bazaltică, celuloză etc.), dar şi iluminat ecologic, sisteme tehnologice pentru reducerea consumului de resurse (electricitate, gaze, apă) şi inclusiv acoperişurile “verzi” (n.r. înierbarea acoperişurilor şi teraselor clădirilor).
Acoperişurile “verzi” câştigă tot mai mult teren în arhitectura modernă şi nu reprezintă doar o tendinţă estetică, ci oferă în acelaşi timp avantaje economice şi ecologice. De exemplu, reducerea efectului de insulă de căldură, izolaţie termică şi fonică suplimentară, susţinerea biodiversităţii şi, nu în ultimul rând, asigură o oază de relaxare în grădina de deasupra blocului, susţine doamna Paşca-Palmer.
În Germania de plidă, în prezent circa 10% din totalul acoperişurilor sunt “verzi”, iar în Elveţia normele legislative impun ca orice acoperiş nou construit, cu suprafaţa mai mare de 500 de metri pătraţi, să fie realizat utilizând un astfel de sistem. În România piaţa este încă emergentă, iar companiile care acţionează în acest sector sunt relativ puţine, remarcă ministrul mediului.
Pe lângă beneficiile reale de mediu pe care acest program le va aduce, există şi o serie întreagă de alte avantaje, tot atât de importante, care ţin de reducerea semnificativă a facturilor pentru utilităţile de bază, în funcţie de modul de operare a locuinţei, de până la 50% în unele cazuri.
Pentru acest program a fost alocat în 2016 un buget de 45 milioane de lei (12 milioane euro).
“În acest moment suntem în etapa elaborării ghidului de finanţare, care va defini mult mai exact cuantumul finanţării, eligibilitatea în program, categoriile de beneficiari”, precizează doamna Paşca-Palmer.
În cele din urmă, Programul “Casa Verde” alături de “Casa Verde PLUS” oferă o strategie integrată axată pe optimizarea energetică a clădirilor, în vederea înlesnirii tranziţiei către clădiri cu consum de energie aproape de zero (nZEB).
Continuă finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare
În paralel cu programele “Casa Verde”, Ministerul Mediului susţine şi investiţiile în reţelele de apă şi canalizare. Bugetul
AFM pe acest palier se ridică în 2016 la 275 milioane de lei (61,5 milioane euro), reprezentând credite bugetare destinate contractelor aflate în derulare, menţionează ministrul mediului.
Proiect legislativ pentru gestionarea deşeurilor din construcţii
Efectele clădirilor asupra mediului se referă deopotrivă la consumul de resurse şi energie pentru realizarea, operarea şi în cele din urmă demolarea lor. Impactul asupra mediului este accentuat de folosirea ineficientă a energiei, gestionarea incorectă a deşeurilor pe toată durată de viaţă a clădirii sau exploatarea iresponsabilă a materialelor de construcţii. La acestea se pot adăuga toxicitatea şi transportul materialelor de la distanţe foarte mari, poluarea aerului şi a solului de pe şantiere şi multe altele.
“Dezvoltarea sectorului de «Clădiri verzi» reprezintă o componentă prioritară în programul de Economie Verde pe care îl susţin în mandatul meu. Cred că toţi ne dorim clădiri mai sănătoase, mai confortabile, mai sigure, facturi mai mici la consumul de energie, toate acestea cu un impact mimim asupra mediului înconjurător”, argumentează doamna Pasca-Palmer.
În acest sens, pe lângă programele de finanţare derulate prin Fondul de Mediu, Ministerul Mediului lucrează şi la finalizarea unui proiect legislativ privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de construcţie şi demolare, anunţă doamna Paşca – Palmer. n