Viitorul construcţiilor din ciment ar putea fi schimbat de o soluţie descoperită de un cercetător al Delft University.
Hendrik Jonkers a dezvoltat o tehnologie în care, prin intermediul apei folosite la prepararea cimentului, se introduce o bacterie ce produce calcar prin consumul apei din ciment.
Produsul acestei bacterii ar urma să umple crăpăturile din ciment mărindu-i astfel durata de viaţă şi scăzând valoarea lucrărilor de întreţinere, informează jurnaliştii de la The Guardian.
Bacteriile (Bacillus pseudofirmus sau Sporosarcina pasteurii) sunt amestecate şi distribuite uniform în masa betonului şi pot fi inactive până la 200 de ani.
Ele se activează atunci când apa sau umezeala încep să pătrundă în beton, moment în care produc secreţia calcaroasă şi eliminând apa. Procesul este similar celui din corpul uman prin care osul se sudează după o fractură.
În prezent invenţia poate fi folosită local sub forma de spray pulverizat pe betonul crăpat sau pe baza unui mortar aplicat pe pereţii afectaţi, acesta din urmă fiind încă în faza de testare.
Costurile anuale de întreţinere a podurilor, tunelurilor şi a altor infrastructuri din Uniunea Europeană ajung la 6 miliarde de euro, potrivit Heal Con.
Cimentul este cel mai răspândit şi folosit material de pe planetă, după apă. Până în 2030 producţia mondială va ajunge la 5 miliarde de tone pe an, cantitatea generând aproximativ 8% din emisiile de carbon.