Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 a fost transmisă Parlamentului, la finele săptămânii trecute, de președintele Klaus Iohannis.
O mențiune specială în acest document vizează corupţia.
În document se precizează: Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre.
Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.
Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.
”Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice”, se mai menţionează în Strategia de Apărare a Ţării.
Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau nonstatali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice.
Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau nonstatale asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională”, se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
În document se mai precizează că nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară.
Riscurile de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii, se mai arată în document.