Autorităţile române şi societatea civilă au elaborat anul trecut o strategie privind reabilitarea energetică a clădirilor care stabileşte paşii în domeniu pe următorii 20 de ani.
Un raport BPIE precizează că reprezentanţii industriei au ales o abordare în trei paşi a acestei strategii. În primul rând principalele lucrări de renovare ar trebui finalizate în următorii cinci ani, lucrările specializate de renovare pentru clădirile care pot atinge consum energetic aproape 0 ar trebui finalizate în 15 ani iar după acest prag urmează renovarea completă a tuturor clădirilor.
Dintre clădirile incluse în strategia de renovare aproximativ 84% sunt clădiri rezidenţiale. În cazul lor demersurile de creştere a performanţei energetice ar trebui să se concentreze asupra remedierii defectelor de construcţie şi a schimbării dotărilor din interior, cu precădere în cazul clădirilor construite în a doua jumătate a secolului XX.
Preţul regularizat pentru consumatorul român, aflat sub preţul pieţei europene, nu încurajează lucrările de renovare a clădirilor, se mai arată în raport.
Strategia propusă de România este singura care propune cifre efective în ceea ce priveşte beneficiul creşterii performanţei energetice a clădirilor. Astfel reabilitarea ar putea aduce economii de 4,6 ori mai mari decât costul de reabilitare prin costul redus al energiei consummate.
Sunt elaborate patru scenarii pentru procesul de economisire energetică, cel mai ambiţios dintre ele propunând o reducere de până la 60% a consumului energetic al clădirilor până în 2050. Cel mai pesimist scenariu indică o scădere cu numai 8% a consumului energetic.
Dacă demersurile propuse de autorităţi s-ar respecta întocmai România ar putea să respecte în proporţie de 72% directiva europeană pentru performanţa energetică, se arată în raportul BPIE.