Oferte locuri de munca top

UE a trasat priorităţile României în materie de transporturi

Com Europ TEN TÎmbunătăţirea navigației pe segmentul românesc al Dunării, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad – Constanţa și realizarea conexiunilor între porturi, aeroporturi, reţele feroviare și rutiere sunt prioritățile României identificate de Comisia Europeană într-o serie de studii privind dezvoltarea și finanțarea rețelei TEN-T până în anul 2030.
Două dintre aceste studii, care privesc coridoarele Rin – Dunăre și Orient – Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanțare. Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad – Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova/Calafat – București), infrastructura fluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre – Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea aeroporturilor Otopeni și Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanta cu infrastructura feroviară și rutieră).
“Trebuie să intensificăm eforturile pentru a ne asigura că rețeaua centrală, esențială pentru fluxurile de mărfuri și pasageri în întreaga UE, va fi complet operațională până în anul 2030. Acum este momentul să investim în proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilității «Conectarea Europei» și ale Planului de investiții recent lansat de Comisie”, a declarat Violeta Bulc, comisarul european pentru transport.
Rezultatele studiilor amintite vor fi luate în calcul în momentul în care se va decide alocarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 prin facilitatea “Conectarea Europei”. De asemenea, proiectele enumerate în studii vor reprezenta priorităţi în cadrul Planului European de Investiţii al Comisiei Europene, cu o valoare estimată la 315 miliarde de euro.
La primăvară vor fi înaintate Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei Europene planuri de acţiune pentru fiecare coridor în parte. Aceste planuri vor determina dezvoltarea ulterioară a coridoarelor. Ele vor fi fundamentate pe studiile amintite şi vor fi supuse aprobării statelor membre care sunt vizate pentru realizarea lor.

Sus