Mariana Garștea, CEO Sixense România
Suntem la finalul unui an în care industria de construcții s-a confruntat cu multiple provocări.
Pandemia a accelerat necesitatea de a introduce și mai mult tehnologia în procesele de construcții, în timp ce noile directive europene referitoare la sustenabilitate și la evaluarea impactului provocat de schimbările climatice au pus preocupări noi pe agenda factorilor de decizie locali. De asemenea, cerințele tot mai crescute ale utilizatorilor finali cu privire la calitatea mediului construit trebuie și ele înțelese și integrate cu o atenție sporită.
În tot acest context, iese la suprafață o problematică importantă, ce ar putea fi rezumată astfel: cât de multe știm despre siguranța și sănătatea structurală a proiectelor pe termen lung? Cum le urmărim, cum intervenim, ce soluții și măsuri luăm? La toate acestea răspunde o activitate esențială: monitorizarea geotehnică și structurală.
Constat însă deseori că, deși este o activitate la îndemâna tuturor proprietarilor, dezvoltatorilor sau gestionarilor de asset-uri, rolul ei este încă înțeles greșit pe alocuri. Așa că am decis să explic câteva principii și concluzii importante despre activitatea noastră principală de la Sixense România.
#1. Urmărirea comportării în timp nu este (și nu ar trebui să fie) o chestiune birocratică, prin care se caută angajarea unor „prestatori” și conformarea doar de formă la prevederile legale. Scopul acestor lucrări, atât timp cât sunt făcute conform legislației în vigoare și a bunelor practici ale industriei, este în totalitate în beneficiul municipalităților, autorităților publice gestionare de patrimoniu existent, dar și al societății civile. Vorbim despre siguranță în primul rând, eficientizarea investițiilor imobiliare pe termen lung, prevenirea anumitor riscuri și menținerea sănătății structurale a mediului construit, ca să enumăr doar câteva aspecte.
#2. Pentru aceste lucrări, este absolut esențial să alegem o persoană calificată, competentă și responsabilă; nu ne permitem să numim în acest rol o persoană necalificată sau pe cineva după principiul „cine are mai puține sarcini și este mai liber”. De asemenea, există și varianta externalizării acestui serviciu, dacă nu găsim intern această persoană cu adevărat pregătită sau dacă nivelul de expertiză necesar depășește nivelul de specializare intern.
#3. Este o nevoie stringentă de profesionalizare a industriei noastre. Din păcate, nivelul la care încă se prestează aceste servicii în atât de multe proiecte și inclusiv percepția asupra lor sunt viciate și fac rău întregii industrii. Este nevoie să depășim atitudinea de a bifa, doar „ca să ne aflăm în treabă” și doar pentru că „trebuie bifat”. Aspectele legate de calificare și competența prestatorilor în balanța calității și protejarea interesului beneficiarului pe termen lung sunt deseori „uitate” cu desăvârșire.
#4. Lipsa de expertiză din piață este foarte dăunătoare pentru noi toți și aduce deservicii grave. Specialistul în monitorizare nu trebuie să pornească de la alegerea unui instrument cu care să execute apoi niște măsurători, pentru ca mai apoi să se întrebe ce poate face cu ele. Din contră: activitatea noastră presupune să avem o perspectivă globală, să trecem printr-un proces, care începe de la scop și obiective și care apoi trece la implementare. NU invers.
#5. Modelul după care se achiziționează, planifică și implementează aceste lucrări este depășit – nu are legătură nici cu tehnologia disponibilă în acest moment, nici cu nivelul minim de calitate cerut pentru aceste lucrări. Cred că este nevoie de un model complet nou, creat de la zero și care să se bazeze pe standardele în vigoare la nivel internațional și pe literatura de specialitate.
#6. Caietele de sarcini prin care se licitează aceste servicii de către autoritățile publice au nevoie de o îmbunătățire urgentă din toate punctele de vedere, iar valoarea acestor lucrări este subevaluată puternic. Din păcate, mă întristez să constat că uneori nu acoperă nici măcar valoarea echipamentelor cerute prin obiectul licitației.
#7. Tehnologia este parte intrinsecă din activitatea de monitorizare structurală și geotehnică, iar asta este numai și numai în beneficiul proiectului. De ce? Pentru că, prin intermediul soluțiilor digitale folosite în acest sens, putem obține date în timp real, putem acționa sau interveni imediat ce se produce un incident, putem lua măsuri proactiv, putem corecta sau elimina erori, putem împărtăși informațiile cu toți jucătorii implicați într-un proiect. Un exemplu de soluție tehnologică cu care lucrăm la Sixense România este Beyond Asset, soluția noastră lider pentru piața locală, ce contribuie la optimizarea tuturor operațiunilor din etapa de exploatare. În Beyond Asset putem integra absolut tot: de la modelul 3D al construcției până la tot ce ține de operațiunile de mentenanță și monitorizare în exploatare. Science fiction? Nu, este realitatea zilelor noastre, pe care o aplicăm deja pe o multitudine de proiecte.
#8. Discuția despre sănătate structurală include automat și problematica rezilienței infrastructurii de transport în fața șocurilor și schimbărilor climatice. Nu ne mai permitem să tratăm acest subiect ca fiind unul marginal, periferic, ci trebuie să acționăm acum, dacă vrem să prelungim durata de viață a proiectelor locale de infrastructură. Avem o infrastructură vulnerabilă, îmbătrânită. Trebuie să cunoaștem mai multe despre starea ei, pentru a începe să acționăm. Și aici, tot tehnologia este răspunsul. Soluția pe care ne bazăm se numește Resallience și ne poate da informații valoroase pe baza cărora să luăm decizii ACUM pentru reducerea daunelor materiale/ umane și a timpului de recuperare a infrastructurii.
#9. În cele din urmă, urmărirea comportării în timp a construcțiilor cu siguranță nu ar trebui făcută de frica organelor de control, ci înțelegând beneficiile pe care le aduce pe termen lung.
Îmi doresc să ne uităm cu atenție la toate aceste puncte și să avem un dialog constructiv în jurul lor. Până la urmă, scopul este comun: să avem proiecte sănătoase și sigure pe viitor.