Descarca articolul
Discuţiile despre energie şi schimbările climatice devin din ce în ce mai complicate, cu implicaţii pentru responsabilii de politici care au nevoie de date mai fiabile pentru a dezvolta şi evalua programe şi scheme.
Aşadar, nu este deloc surprinzător că importanţa datelor despre stocul de clădiri a crescut exponenţial de-a lungul ultimilor ani, devenind un factor critic în contextul revizuirii Directivei privind Performanţa Energetică a Clădirilor (EPBD)1.
Există surse diferite de informaţii cu privire la stocul de clădiri european, dar nicio bază de date centralizată2. Până la momentul de faţă cele mai importante surse rămân registrele administrative împreună cu modelarea şi în mod special măsurătorile in-situ care sunt în minoritate (Eurostat 20133).
Potenţialul utilizării mai eficiente a certificatelor de performanţă energetică (CPE) pentru a monitoriza stocul de clădiri a fost recunoscut recent de câteva state membre (BPIE 2014), cât şi de către comunitatea financiară şi industria imobiliară.
Într-un raport elaborat de către Grupul pentru Investiţii Financiare în Eficienţa Energetică (Energy Efficiency Financial Investment Group – EEFIG), datele din CPE sunt menţionate ca fiind surse cruciale pentru a furniza dovezi pentru investiţii în eficienţa energetică pe tot teritoriul Uniunii Europene (EEFIG 20154).
Deşi nu este obligatoriu conform legislaţiei UE să se stabilească registre centralizate pentru CPE, aproape toate statele membre au depăşit aşteptările prin implementarea unor sisteme de colectare a datelor CPE. Primele ţări care au înfiinţat o bază de date au fost Austria (în unele regiuni) şi Bulgaria, urmate de către Danemarca şi Belgia (Regiunea Flandrei). În 2011 existau deja 15 state membre cu registre operaţionale CPE, iar numărul lor a crescut la 24 de ţări în 2014 (Figura 1).
În România, registrul CPE a fost creat în 2009; în 2014 a fost folosit pentru prima data pentru a verifica calitatea CPE (Art. 18, EPBD). MDRAP este responsabil pentru baza de date, dar aceasta este gestionată de către INCD URBAN – INCERC.
Lipsa de îndrumare când este vorba de proiectarea sau implementarea registrelor CPE a rezultat într-o varietate mare de informaţii disponibile în registrele din Europa, precum urmează:
l Formatele bazelor de date variază de la o simplă structură de dosar cu o copie electronică a CPE (în România) la variante mai avansate de baze de date SQL (în Irlanda, Portugalia, Franţa şi Marea Britanie).
l Acoperirea bazelor de date variază, de asemenea, de la cele care se limitează la colectarea informaţiilor care permit identificarea proprietăţilor şi a evaluatorilor (în Germania), la cele care cuprind şi informaţii adiţionale regăsite în CPE, precum ipoteze şi calcule (în Lituania, Grecia, Ungaria, Franţa, Irlanda, Portugalia şi Marea Britanie).
l Încărcarea informaţiilor CPE în baza de date; în toate statele membre este responsabilitatea organismului de certificare să încarce CPE în registrul central. Doar în câteva ţări încărcarea CPE în sistem face parte dintr-o procedură de verificare oficială (în Irlanda, Franţa, Danemarca şi Olanda). Asta înseamnă că toate CPE care au fost emise recent sunt automat integrate în baza de date.
l Accesul unor părţi terţe la baza de date CPE de la lipsa de acces a publicului (în România, Bulgaria, Grecia, Germania, Finlanda, Croaţia) – la acces direct la baza de date (în Danemarca, Estonia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Olanda, Portugalia, Suedia, regiuni din Marea Britanie – Anglia, Ţara Galilor – şi Norvegia) (Figura 2).
Toate elementele menţionate mai sus (acoperirea, formatul/structura, disponibilitatea informaţiei) determină potenţialul utilizării datelor CPE.
În Romania, de exemplu, CPE sunt trimise de către auditorii energetici în diferite formate electronice. Lipsa unei structuri electronice predeterminate reprezintă o provocare în viitor pentru analiza şi utilizarea datelor cuprinse în CPE.
Folosirea unor exemple de registre CPE
Un sistem CPE care funcţionează bine împreună cu o bază de date reprezintă o sursă de informaţii despre stocul clădirilor gata pentru a fi folosită. Odată cu îmbunătăţirea proceselor de asigurare a calităţii, CPE au potenţialul de a deveni un instrument eficace pentru monitorizarea performanţei energetice ale clădirilor, cât şi impactul politicilor relevante de-a lungul timpului.
Bazele de date CPE s-au dovedit a fi folositoare pentru transpunerea legislaţiei UE în cea naţională. Există un număr în creştere de practici exemplare pe teritoriul Europei care demonstrează valoarea datelor CPE pentru procesul de elaborare a politicilor şi monitorizare.
În Portugalia, de exemplu, baza de date a fost folosită pentru a revizui reglementările tehnice cu un număr mai mare de variabile relevante şi o acoperire sporită a cerinţelor minime.
Pe cealaltă parte, în Bulgaria şi Republica Cehă, această bază de date a furnizat informaţii pentru realizarea strategiei obligatorie de renovare care trebuie trimisă Comisiei Europene, conform Articolului 4 a Directivei pentru Eficienţa Energetică (EED). Majoritatea statelor membre folosesc baza de date CPE ca un instrument pentru a efectua controlul de calitate a certificatelor, în conformitate cu cerinţele Art. 19, EPBD.
Bazele de date CPE sunt, de asemenea, folosite pentru a elabora noile programe de subvenţionare si de investiţii specifice pentru renovări (în Franţa, Italia şi Portugalia) cât si pentru monitorizarea eficacitaţii acestora (în Austria, Salzburg).
CPE pot reprezenta o sursă valoroasă de informaţii pentru a oferi repere de performanţă energetică în clădiri. Astfel, devin utile pentru agenţi imobiliari, proprietari, manageri etc.
Un exemplu interesant este oferit de Portugalia, unde câteva iniţiative au fost implementate pentru a stimula relevanţa certificării EPC în sectorul imobiliar. Printr-un serviciu web, aceste entităţi au acces la registrele centrale CPE pentru a extrage informaţii utile. În plus, un ghid pentru anunţuri voluntare a fost elaborat pentru a armoniza modul în care informaţiile sunt afişate.
În câteva ţări, bazele de date CPE sunt conectate cu alte surse de informaţii. În Portugalia, acestea sunt conectate la recensământul naţional şi baza de date online SIG sau în Danemarca unde sunt legate de registrul oficial cadastral, registrele de construcţii şi locuinţe, registrul comun de proprietate municipală şi multe altele. Un portofoliu cuprinzător al clădirilor, incluzând în cazul Danemarcii, de exemplu, informaţii despre contaminarea solului şi a apei, reprezintă o sursă utilă atât pentru proprietar, cât şi pentru manager si agentul imobiliar5.
Diferite activităţi de cercetare întreprinse de universităţi şi centre de cercetare folosesc în mod activ informaţii CPE. Un exemplu este dat de către proiectul EPISCOPE6 care foloseşte bazele de date CPE pentru a calcula repere pentru performanţa energetică a stocului de clădiri şi monitorizarea activităţilor de renovare.
Proiectul pilot din Dublin, spre exemplu, îşi propune să cartografieze performanţa energetică a clădirilor la nivel local, incluzând statusul actual al clădirilor existente, nivelul de izolare, eficienţa sistemelor de incălzire şi multe altele.
Acest instrument odată ajuns în mâinile actorilor politici poate sprijini crearea unor programe de asistenţă şi a indica zonele cheie pentru întreprinderea activităţilor de renovare sau zonele care riscă să atingă un nivel de sărăcie energetică.
Ultimul, dar nu cel din urmă, aşa cum dovedeşte exemplul irlandez al bazei de date CPE, unul dintre cele mai avansate sisteme din UE7, registrul CPE poate fi un cost neutru pentru bugetul public. Acest instrument nu se bazează pe bugetul naţional şi 90% din câştiguri sunt generate de activitatea pe piaţă.
Potenţialul utilizării datelor CPE nu sunt exploatate în întregime până în momentul de faţă. După cum am menţionat, meritele unui sistem fiabil pot fi numeroase în anii ce urmează. Odată cu îmbunătăţirea calităţii şi accesului public, CPE pot deveni o sursă cheie atunci când se evaluează potenţialul măsurilor de eficienţă energetică pe piaţa imobiliară. n
Pentru mai multe informaţii vizitaţi: www.bpie.eu
Notă
1 Comisia Europeană intenţionează să finalizeze revizia Directivei EPBD (2010/31/EU) până la sfârşitul anului 2016.
2 Vara trecută, Comisia Europeană a lansat o ofertă de servicii pentru crearea unui observator european a stocului de clădiri (EU Buildings Stock Observatory (2014/S 146-261501) şi politici relevante; lansarea unei platforme online cu informaţii despre stocul de clădiri din ţările UE va avea loc în 2016.
3 Eurostat (2013) Manual for statistics on energy consumption in households, Comisia Europeană.
4 EEFIG (2015) Energy Efficiency – the first fuel for the EU Economy, Energy Efficiency Financial Institutions Group.
5 În Danemarca există 3 nivele de acces public; Baza de date publică constă în informaţii CPE cât şi altele precum valoarea proprietăţii şi terenului; pentru proprietari un acces mai extins este oferit (Property Data Report) Consultaţi: http://boligejer.dk/ejendomsdata/0/10
6 Mai multe la: www.episcope.eu
7 Baza de date irlandeză include, printre altele, software-ul de calculare, pregătirea experţilor şi asigurarea calităţii a evaluatorilor si a organismelor de certificare; acces deschis la CPE prin: National BER Research Tool (actualizări zilnice).